joi, 25 februarie 2010
duminică, 21 februarie 2010
Fericiţi cei prigoniţi - martiri ai temniţelor româneşti
Fericiti cei prigoniti | ||
| Autor( Marin Matei ) | ||
| Pret carte 70.00 Ron | ||
| Fericiti cei prigoniti - autor: Marin Matei, editura: Bonifaciu De la Nero la Stalin, prigoana anticrestina a facut milioane de mucenici in toate laturile pamantului. "Superioritatea" comunismului a constat insa in aceea ca n-a urmarit numai sa ucida pe crestini (caci uciderea elibereaza de tortura si face martiri), cat sa ucida insasi credinta din mintea si inima lor, pentru a pune in loc, prin teroare, uraciunea pustiirii materialiste. Planul s-a aplicat sistematic si pe termen lung, la nivel de individ si popoare. Cand in Rusia revolutia bolsevica era in plin avant, in Romania s-a ridicat o generatie care a inteles, cu un ceas mai devreme decat toti, ca sub masca egalitarismului si a progresului, bolsevizarea era defapt satanizare si a hotarat sa-si puna viata pentru apararea credintei si sufletului romanesc. Aceasta avea sa fie generatia martirizata de comunisti dupa instapanirea lor deplina in Romania. Aruncati zeci de ani in temnite ucigase, impuscati in munti sau deportati in lagarele mortii din Siberia, romanii au patimit pentru credinta in Dumnezeu si in rostul crestin al acestui neam. Lupta lor n-a fost una politica. Ea nu s-a purtat, in ultima instanta, cu ighemonii acestui veac, ci cu insasi puterile, incepatoriile si stapaniile intunericului. Si patimirile lor i-au invrednicit de har, caci "suferintele de pe cruce, celor rastigniti li se prefac in izvor de daruri neajunse pentru altii" (Arhim. Sofronie Saharov). Ei sunt noii martiri ai pamantului romanesc, infranti in duh cu marturisitorii din toate celelalte state foste comuniste. Am socotit deci ca "o carte cu ranile si mormintele" prigoanei comuniste din tara ar putea aduce folos sufletesc si intarire in aceste timpuri de noi incercari. Albumul de fata pune alaturi imagini, franturi de intamplari si farame de cuvant care traseaza doar liniile mari ale martirologiei romanesti sub comunisti. Acum, cand e nevoie mai mult ca oricand de modele, cand comunitarismul preia din ce in ce mai mult pricipiile comunismului internationalist, marturisitorii romani din temnite pot constitui repere de demnitate crestina si nationala. "O cetate - scrie parintele Dimitrie Bejan - se mantuieste daca are cel putin zece drepti intre zidurile ei. Dar pentru un neam intreg, cati drepti ne trebuie? Cine poate sa socoteasca?"... - Editorii -
Despre autor:
Marin Matei a intrat in temnita la varsta de 17 ani. Vreme de sapte ani a cunoscut inchisorile politice cu suferintele si chinurile lor, dar si cu oamneii minunati pe care i-a gasit in ele, care i-au fost adevarati dascali pe calea cea stramta a demnitatii si virtutilor crestinesti. A stat impreuna cu I.P.S Bartolomeu Anania, cu parintele Iustin Parvu, parintele Nicolae Steinhart, Parintele Ilie Lacatusu, Zaharaia Marineasa si multi altii. Pentru varsta lui tanara, "veteranii" Aiudului ii aratau multa afectiune, numindu-l cu alint "Motu". Asa i-a ramas numele pana astazi, la varsta caruntetelor, caci sufletul nu imbatraneste niciodata. Avand adunate in inima atatea amintiri de nesters din vremea inchisorii, a socotit sa adune intr-un album chipuri si amintiri - crampeie de lumina ale unui trecut nu prea indepartat. Cu migala si dragoste a strans fototgrafii, mai vechi si mai noi, ale celor ce au patimit, cu rugamintea de a-l ajuta sa le tipareasca. Asa s-a nascut Fericiti cei prigoniti - o carte pentru tinerii de azi si de maine.
Fragment din carte:
Reeducarea "In septembrie 1951 am fost transportati de la inchisoarea Pitesti la inchisoarea Gherla. Cum am intrat in inchisoare, ceva neobisnuit si inexplicabil mi-a cuprins intreaga fiinta. Eram ca intr-un cleste puternic din care nu se mai putea scapa. Pentru prima data in viata am avut atunci senzatia mortii iminente. Imensitatea acestei inchisori, privita prin plasele de sarma, precum si linistea perfecta care domnea in cladire iti dadeau senzatia ca aici nu zac oameni, ci stapaneste moartea. Am fost identificati potrivit dosarelor care ne insoteau si repartizati la etajul trei, la ultima camera pe partea de nord. La un moment dat s-a deschis usa si a intrat Turcanu. Dupa ce s-a intretinut cu colaboratorii sai, ni s-a adresat noua: - Banditilor, demascarile nu au incetat o data cu Pitesti si cu plecarea voastra de acolo. Ele vor continua si la Gherla sau in alta parte, pana ce vom ucide in voi ultima farama de ligionarism si de credinta in Dumnezeu! A doua sau a treia zi am fost luati cate cinci - sase si dusi in camerele mari de tortura de pe partea celulelor. Cei torturati erau intinsi pe dusumea. Pareau niste morti pusi unul langa altul, cu capetele umflate si fete vinete si desfigurate. Nu stiam insa ce putea fi pe trupurile lor, caci stateau nemiscati si inveliti. Efectul acestei navete isi atinsese scopul, pentru ca, dupa cateva zile, retinuti in aceasta camera de teroare si purtati prin ea ca sa-i vedem pe cei intinsi pe dusumea ca morti, nu mai aveam nici o indoiala despre ce ne astepta. Nu ar fi fost de o mie de ori mai buna moartea la Pitesti, in locul acestui infern?!... Ne blestemam slabiciunea ca nu am avut taria, credinta si curajul celor ce au fost ucisi ca martiri la Pitesti." (Dumitru Bordeianu, Marturisiri din mlastina disperarii)
Editura: Bonifaciu Format: 31 x 22 cm Pagini: 250 Coperta: cartonata si supracoperta Interior: hartie cartonata ISBN: 978-973-88575-0-6 Data aparitiei: 06.12.2008
Interiorul cartii:
| ||
| | Pret carte 70.00 Ron | |
sâmbătă, 20 februarie 2010
Strângere de mărturii despre minunile săvârşite prin intermediul sfinţilor de la Aiud
Strângere de mărturii despre minunile săvârşite prin intermediul sfinţilor de la Aiud
Fraţi creştini,
De-a lungul anilor, mulţi credincioşi au dat mărturie despre minunile
săvârşite prin intermediul sfinţilor de la Aiud. Multe dintre aceste minuni
le-am consemnat, despre unele avem puţine date, iar despre altele, probabil
multe la număr, noi încă nu am aflat.
În vederea editării un cărţi despre minunile săvârşite de sfinţii mucenici
din închisorile comuniste, îi rugăm pe toţi cei care au trăit asemenea fapte
minunate sau ştiu de la alţii despre felul în care au mijlocit sfinţii
pentru izbăvirea de boli, de necazuri, pentru soluţionarea unor probleme
care erau imposibil de rezolvat în chip firesc, să ne trimită aceste
relatări la adresa: sfintiaiud@gmail.com .
Părintele Iustin Pârvu spunea: “Aveam această perioadă în istorie cu care ne
putem duce în faţa lui Dumnezeu cu icoanele acestor martiri din tot
cuprinsul ţării, din toate puşcăriile, martiri care îndeplinesc toate
condiţiile canonice necesare unei canonizări”.
Mulţumim anticipat tuturor celor care vor fi alături de noi în această
lucrare şi o rugăm pe Măicuţa Domnului să îi acopere cu Sfântul ei
acoperământ!
Ieromonahul Augustin
Sf. Mănăstire Râpa Robilor, Aiud
Semn dumnezeiesc în favoarea canonizării dreptslăvitorilor mărturisitori din prigoana comunistă
Semn dumnezeiesc în favoarea canonizării dreptslăvitorilor mărturisitori din prigoana comunistă
la 12 ani de la trecerea la Domnul a lui Virgil Maxim -
Joi, 19 martie 2009, ora 22.00, la Teatrul Luceafărul din Iaşi a avut loc conferinţa „Noul Babel european şi prigoana împotriva creştinilor”, susţinută de ieroschimonahul Hrisostom Manolescu şi scriitorul Danion Vasile. Sala – de 500 de locuri – a fost arhiplină, mulţi stând în picioare. S-a vorbit despre direcţiile în care Uniunea Europeană prigoneşte credinţa ortodoxă (cerând intrarea femeilor în Sfântul Munte Athos, scoaterea orelor de religie din şcoli, promovarea ecumenismului prin controversata Chartă ecumenică, adoptarea legislaţiei privitoare la drepturile homosexualilor, dezincriminarea incestului, introducerea actelor biometrice cu microcip). Spre sfârşitul conferinţei s-a făcut referire la cinstirea mărturisitorilor ortodocşi anticomunişti, modele de rezistenţă creştină pentru vremurile noastre.
Piteşti: Genocidul sufletelor
Mărturiile a 50 de supravieţuitori ai experimentului Piteşti vor fi strânse într-un documentar despre „o cumplită barbarie a lumii contemporane“.
Despre fenomenul Piteşti s-a scris şi s-a vorbit mult şi întotdeauna epuizându-se sinonimele pentru „cutremurător“, „diabolic“, „oroare“, „tortură“: schema de generare a „omului nou“ concepută în închisoare, în 1949, întrece în inventivitate malefică torturile Evului Mediu. Românii ştiu însă prea puţin din ce s-a petrecut cu adevărat acolo, crede regizorul Sorin Ilieşiu, care i-a adunat pe 50 dintre ultimii supravieţuitori ai „reeducării“ comuniste într-un documentar ce se anunţă cutremurător: „Genocidul sufletelor“.
„Va fi un film despre «cea mai cumplită barbarie a lumii contemporane », aşa cum a fost considerat experimentul Piteşti de celebrul scriitor Alexandr Soljeniţân. Nu există cuvinte pentru a descrie cu adevărat tot ceea ce au îndurat aceşti tineri anticomunişti, în jur de 2.000, majoritatea fiind studenţi în momentul arestării. Aproape la fiecare mărturie filmată am aflat câte ceva nou. Inventivitatea diabolică a celor care aplicau „experimentul“ era inepuizabilă“, spune cineastul, care-şi va termina documentarul la finalul anului.
Fotografii inedite cu Ţurcanu
Mai există astăzi sub 100 de supravieţuitori ai experimentelor din 1949-1951, toţi cu vârste cuprinse între 80 şi 85 de ani. Cu 40 dintre ei există deja interviuri filmate, urmează alte 10 mărturii. Deşi între ce s-a întâmplat atunci şi confesiunile de acum se întinde o jumătate de secol, unii dintre cei torturaţi au refuzat să vorbească, iar unii dintre cei care au devenit atunci şi torţionari au refuzat să mărturisească. Mulţi au dat detalii care nu apar în niciun studiu, în nicio carte despre experiment.
Din nicio amintire nu lipseşte însă şeful torţionarilor, studentul Eugen Ţurcanu, arestat pentru legături cu legionarii şi executat în 1954 din cauza ororilor de la Piteşti. Recent, profesorul universitar Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei „Memoria“ din Piteşti, a descoperit în arhiva CNSAS două fotografii - faţă şi profil - ale suceveanului şcolit în Drept. „Fotografiile sunt făcute în momentul arestării, cu aproximativ un an înainte de demararea experimentului. În ele nu se întrezăreşte absolut nimic din ceea ce avea să devină Ţurcanu“, remarcă Ilieşiu.
Cuvântul-cheie: reeducarea
Mărturiilor din închisoare li se vor adăuga opiniile unor istorici, scriitori sau eseişti precum Stéphane Courtois, Vladimir Tismăneanu, Vladimir Bukovski, Thomas Blanton, Thierry Wolton, Dennis Deletant, Ana Blandiana, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu sau Horia-Roman Patapievici. „Vom filma la închisorile unde a fost aplicat experimentul: la cele din Piteşti, Gherla, Târgu- Ocna şi la Canal. Dar vom filma şi la Memorialul Sighet imagini emblematice pentru orice închisoare“, precizează Ilieşiu.
Despre dezumanizarea prin tortură fizică, psihică şi sufletească a deţinuţilor de către alţi deţinuţi, Virgil Ierunca a publicat, în 1981, o carte care a produs rumoare în Occident, „Fenomenul Piteşti“, în care închisoarea era numită metaforic „insula ororii absolute“. În această văgăună a răului suprem, cuvântul de ordine a fost reeducarea.
„Reeducaţii“ erau obligaţi să se autodenunţe, să se nege pe sine, să-şi denunţe şi să-şi renege familia, prietenii şi iubita, adică să-i „demaşte“ dezicându- se de ei, de tot ce aveau mai sfânt, batjocorind credinţa în Dumnezeu. „Reeducatorii“ îi obligau să participe la veritabile ritualuri satanice antireligioase. În final, „reeducaţii“ erau obligaţi să devină „reeducatorii“ altora, adică torţionari. Cei care refuzau erau obligaţi să se „reeduce“ din nou, până acceptau rolul de „reeducator“. Mulţi au încercat să se sinucidă pentru a scăpa de infern, dar foarte puţini au reuşit“, explică Ilieşiu.
Şeful torţionarilor, studentul Eugen Ţurcanu, arestat pentru legături cu legionarii şi executat în 1954 din cauza ororilor de la Piteşti. În dreapta, un foişor de pază de pe zidul închisorii din Piteşti. Fotografii descoperite recent, în arhiva CNSAS, de profesorul universitar Ilie Popa, preşedintele Fundaţiei „Memoria“ din Piteşti
FILMĂRI
Se caută figuranţi „cu aspect scheletic“
Interviurile cu foştii deţinuţi vor alterna cu reconstituiri ale unora dintre torturile aplicate. „Din raţiuni de deontologie, dar nu numai din acestea, reconstituirile vor fi făcute sub îndrumarea unor foşti deţinuţi politic care au fost victime ale experimentului“, detaliază Sorin Ilieşiu. Distribuţia va include cel mai probabil actori din trupa lui Dan Puric şi figuranţi.
Pentru filmări, regizorul caută bărbaţi cu aspect scheletic, pentru că deţinuţii ajungeau în câteva luni la circa 35-40 de kilograme. „Personajele din cadru, respectiv torţionarii şi victimele, sau altfel spus - «reeducatorii» şi «reeducaţii», vor fi filmaţi în clar-obscur, în siluetă, în contralumină, astfel încât umbra proprie să fie dominatoare faţă de lumina minimală proprie“.
Filmul va debuta cu lectura unor fragmente din memoriile celor care au murit şi nu au apucat să ajungă în faţa camerelor de filmat, citite de elevii Şcolii de Vară de la Sighet. Nu va exista un comentariu din off, iar coloana sonoră specială va fi concepută de compozitorul Andrei Tănăsescu. Varianta pentru cinema va avea circa 75 de minute, însă cineastul intenţionează să regizeze separat şi un serial, pentru a nu irosi cele 150 de ore de material brut.
Donaţii pentru film
„Genocidul sufletelor“ are o viaţă interesantă şi dincolo de camera de filmat. Documentarul a primit de la Centrul Naţional al Cinematografiei 36.000 de lei, adică aproape 10% din bugetul necesar de 377.700 de lei („Am stabilit astfel recordul celei mai modeste solicitări“, spune Ilieşiu). Restul va fi acoperit din surse proprii şi din donaţiile care au început deja să apară pe site-ul filmului, www.experimentulpitesti.org, creat de un român din Canada, Dan Călinescu. Unii oameni au donat sume simbolice, de 10 lei, alţii câteva sute de dolari, pentru ca documentarul să poată ajunge pe marile ecrane.
MĂRTURII
„Te gândeai să scapi de tortură prin sinucidere“
Mărturisirile unora dintre foştii deţinuţi pot fi citite şi vizionate pe site-ul documentarului, www.experimentulpitesti.org. Aristide Ionescu, consultant al echipei de filmare, relatează un episod dramatic:
„În noaptea de Crăciun, a dat ordin Ţurcanu să asistăm la «naşterea lui Iisus». Şi atunci i s-a pus unui bandit - că aşa eram numiţi cei care eram torturaţi - o pătură în spate. S-a aşezat pe tinetă şi îi zice: «Măi, când îţi faci treaba să ne spui, să salţi mâna!», şi ăla pe urmă a săltat mâna. «Şi acum închinaţi-vă, că s-a născut Iisus». Şi după ce ăla zicea că «gata, L-a născut», să ne închinăm şi să spunem că am văzut naşterea. Scene, de-acestea religioase, care îţi este şi greu să le poţi descrie, parcă în momentul ăsta când descriu, consider că fac o profanare. Era ceva de neimaginat şi te gândeai, în momentele când erai torturat, să scapi de tortură prin sinucidere. Ei bine, acei care-au avut această şansă, au fost la început... Şi cel de la Gherla, care a sărit peste balustradă, dar de a doua zi au apărut plasele şi nu mai puteai să te sinucizi“.
„Uite o tortură fizică: să îţi faci nevoile în gamelă şi să ţi se toarne mâncarea în gamela pe care... din care-ai scos rahatul pişându-te în ea şi spălându-se aşa. Şi după aia să te pună să-ţi toarne mâncarea în gamela asta şi tu, legat la spate şi în patru labe, să mănânci ca porcul din ea“, povesteşte un alt deţinut, Marcel Petrişor.
LIMPEDE. Placa memorială aflată la intrarea penitenciarului
sursa:
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/838047/Pitesti-Genocidul-sufletelor/#
vineri, 19 februarie 2010
Acatistul Sfintilor din inchisori
Sfinti Romani Mucenici morti in inchisori !
Troparul, glasul 1:
Marturisitorii cei adevarati ai lui Hristos cu vitejie au stat impotriva uneltirilor satanei, si nici prigoana, nici temnita, nici chinurile, nici lanturile nu i-au spaimantat, ci cu putere de sus credinta si neamul romanesc au pazit. Pentru rugaciunile lor, Hristoase Dumnezeule, mantuieste sufletele noastre.
Condacele si Icoasele
Condacul 1:
Pe Marturisitorii cei alesi ai lui Hristos, podoaba Bisericii noastre, pe cei ce in temnita chinuri si batjocuri au rabdat, ostasii cei adevarati ai Domnului care cu puterea Crucii pe slujitorii satanei au rusinat si in ceruri se roaga pentru noi, cu dorire sa ii laudam zicand: Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Icosul 1:
De la icoana si de la altar ati pornit, Sfintilor Marturisitori, sa aparati dreapta-credinta si neamul romanesc de urgia ce venea dinspre Rasarit, si nici prigoana, nici temnita nu v-au ingrozit, ci cu tarie ati stat impotriva uneltirilor satanei, pentru care bucurandu-ne va laudam zicand:
Bucurati-va, suflete curate de crin.
Bucurati-va, ca pe acestea nu le-a intinat nici un chin.
Bucurati-va, ca robia neamului ati voit a o frange.
Bucurati-va, ca pamantul tarii l-ati temeluit cu sange.
Bucurati-va, ca vrajmasii lui Hristos v-au prigonit.
Bucurati-va, ca vanzatorii de neam v-au lovit.
Bucurati-va, ca zdrobiti fiind, iarasi v-ati ridicat.
Bucurati-va, ca gandul la mortii vostri putere v-a dat.
Bucurati-va, ca viata v-a fost ruga si plans.
Bucurati-va, ca ardere de tot v-ati adus.
Bucurati-va, ca darul Arhanghelului v-a umbrit.
Bucurati-va, caci cu puterea cinstitei Cruci ati biruit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 2-lea:
Fiara rosie cu manie s-a pornit impotriva Bisericii lui Hristos si lumea intreaga s-a ingrozit de cumplitele nelegiuiri: ca icoanele au fost calcate in picioare, moastele sfintilor batjocorite, preotii ucisi si multime de biserici daramate; iar voi, Sfintilor, nevoind a ne lasa noua o
Icosul al 2-lea:
Se clatina asezarea crestina a lumii si puterile intunericului cumplit spumegau, iar ostasii lui Hristos cu inima viteaza, nesuferind unele ca acestea, au pornit grabnic spre Spania insangerata unde moarte de martiri cu bucurie au primit; iar voi, Sfintilor, legamant ati facut pe mormantul lor sa duceti lupta cea buna pentru izbavirea neamului, pentru care cu multumire graim:
Bucurati-va, aparatori ai neamului romanesc.
Bucurati-va, fii vrednici ai pamantului stramosesc.
Bucurati-va, ca doi tineri pilda vie v-au dat.
Bucurati-va, ca la moarte fericiti au plecat.
Bucurati-va, ca la mormantul lor legamant ati rostit.
Bucurati-va, ca-n saracie a vietui ati fagaduit.
Bucurati-va, ca de bucuriile pamantesti v-ati lepadat.
Bucurati-va, ca
Bucurati-va, ca munti de suferinta ati strabatut.
Bucurati-va, ca tinerete cei mai multi n-ati avut.
Bucurati-va ca neamul prin voi s-a implinit.
Bucurati-va, ca durerea voastra insutit a rodit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 3-lea:
Voit-au vrajmasii Crucii si vanzatorii de tara sa rupa sufletul romanesc de Hristos, dar s-a ridicat noua viteaz aparator cu suflet de Arhanghel, care viata pentru legea stramoseasca si-a pus zicand: "Cel ce lupta, chiar singur, pentru Dumnezeu si neamul sau, nu va fi invins niciodata"; iar acum, biruitor, cu ingerii in ceruri, lui Dumnezeu neincetat ii canta: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Tiranul cel ucigas, si nelegiuita evreica nesuferind a vedea sufletele voastre curate arzand de dragoste pentru credinta si neam, diavoleasca porunca au dat sa fiti noaptea dusi in padure si sugrumati, apoi ciuruiti de gloante, aruncati intr-o groapa, arsi cu vitriol si acoperiti cu lespezi grele de piatra, dar nici mormantul, nici moartea nu v-au tinut, ci la Viata cea adevarata v-ati mutat, pentru care auziti de la noi unele ca acestea:
Bucurati-va, lacrimi pe obrazul tarii varsate.
Bucurati-va, suflete greu incercate.
Bucurati-va, ca ati stiut ca la moarte plecati.
Bucurati-va, ca senini v-ati despartit de ceilalti.
Bucurati-va, ca-n intunecata padure v-au dus.
Bucurati-va, ca picioarele in lanturi v-au pus.
Bucurati-va, ca franghii dupa gat v-au intins.
Bucurati-va, ca miseleste pe toti v-au ucis.
Bucurati-va, caci Catapeteasma Neamului s-a despicat.
Bucurati-va, ca voievozii din morminte s-au sculat.
Bucurati-va, ca Horea sfartecat a zvacnit.
Bucurati-va, ca Tudor cel vandut s-a ingrozit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 4-lea:
Inspaimantatu-s-au slugile satanei de darzenia si credinta voastra, Sfintilor, si socotind sa va piarda, cu manie s-au pornit asupra voastra in temnitele de la Ramnicu Sarat, Miercurea Ciuc, Brasov si Vaslui, si in infricosatoarea "noapte a razbunarii" cu moarte de martiri v-ati incununat, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Uneltirile celor fara de lege nicicum nu v-au ingrozit, vitejilor Marturisitori, ci intelegand ca veti fi ucisi, in curtea lagarului toti ati ingenuncheat si in tacerea noptii rugaciunea "Tatal Nostru" cu umilinta ati rostit, apoi gloantele au pornit potop asupra voastra, in vreme ce un preot intemnitat savarsea in taina cea din urma slujba pentru voi si pentru cei ce aveau sa mai moara, pentru care noi va laudam zicand:
Bucurati-va, ca la moarte cu Hristos ati plecat.
Bucurati-va, ca neamului jertfa curata v-ati dat.
Bucurati-va, ca s-au minunat calaii de a voastra purtare.
Bucurati-va, ca s-au cucerit de credinta voastra cea tare.
Bucurati-va, ca gloantele nemilos v-au secerat,
Bucurati-va, ca durere in urma ati lasat.
Bucurati-va, ca trupurile vi le-au pus la rascruci.
Bucurati-va, ca v-au lasat fara groapa si cruci.
Bucurati-va, cei ce si dupa moarte ati fost umiliti.
Bucurati-va, cei ce "tradatori de tara" ati fost numiti.
Bucurati-va, fii ai unui neam rastignit.
Bucurati-va, ca sufletul prin dureri v-ati sfintit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 5-lea:
Satana insusi s-a pogorat ca sa va piarda, Sfintilor Marturisitori, in grozava temnita de la
Icosul al 5-lea:
Ingerii cei din ceruri si-au ascuns fata neputand suferi nebunia uratorilor de Dumnezeu, ca in Vinerea Patimilor, spre batjocura, un tanar pe perete au rastignit si cu loviri salbatice l-au ucis, iar zidurile temnitei se cutremurau de urletele celor schingiuiti si gropile inghiteau flamande gramezi de carne zdrobita si sange, dar in adancul iadului Dumnezeu putere si tarie v-a dat, pentru care va laudam zicand:
Bucurati-va, martiri care mult ati patimit.
Bucurati-va ca fiare cu chip de om v-au lovit.
Bucurati-va, ca peste cap cu pari ascutiti v-au batut.
Bucurati-va, ca degetele cu clesti vi le-au frant.
Bucurati-va, ca in picioare cu ura ati fost calcati.
Bucurati-va, ca-n genunchi, cu mainile legate mancati.
Bucurati-va ca sare spre mancare ati primit.
Bucurati-va, ca de apa zile-ntregi v-au lipsit.
Bucurati-va, ca dureri peste fire ati rabdat.
Bucurati-va, ca Marilor Mucenici v-ati asemanat.
Bucurati-va, caci cu trupul cumplit ati patimit.
Bucurati-va, ca tarina sufletului mai bogat a rodit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 6-lea:
Au socotit ucigasii cei naimiti din temnita Aiudului sa piarda si pomenirea voastra, Sfintilor, si mult-chinuitele voastre trupuri in rapa de la "Dealul Robilor" au aruncat, nestiind ei puterea lui Dumnezeu cea aratata in vedenia prorocului Iezechiel care zice: "Mana Domnului a fost peste mine si m-a luat in Duhul si m-a pus in mijlocul unei vai pline de oase si mi-a zis: "Fiul omului, vor putea oare oasele acestea sa invieze?". Eu am raspuns: "Doamne, Dumnezeule, Tu stii lucrul acesta!". El mi-a zis: "Prooroceste despre oasele acestea si spune-le: Oase uscate, ascultati cuvantul Domnului! Iata, voi face sa intre in voi duh si veti invia!". Si a intrat duhul in ele si au inviat si au statut in picioare. Si era ca o oaste mare, foarte mare la numar",care slavea neincetat pe Dumnezeu, cantandu-i: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Salas de rugaciune temnita Aiudului v-a fost, ca acolo neincetat in post si priveghere ati petrecut, trezvia mintii si smerenia inimii ati dobandit si Dumnezeiestile Scripturi ati invatat, iar noaptea ingenunchind cu lacrimi va rugati pentru mortii vostri si pentru cei ce va prigoneau, pentru care noi va laudam zicand:
Bucurati-va, Sfinti purtatori de cununa.
Bucurati-va, ca ati ales nevointa cea buna.
Bucurati-va, ca lupta indoita ati dus.
Bucurati-va, ca patimile din voi le-ati supus.
Bucurati-va, ca si pe calai i-ati infruntat.
Bucurati-va, ca aceia sa va piarda au cugetat.
Bucurati-va, ca loviri si scuipari ati primit.
Bucurati-va, ca madularele in batai v-au zdrobit.
Bucurati-va, ca in celule inghetate ati stat.
Bucurati-va, ca apa rece pe podea v-au turnat.
Bucurati-va, ca toate cu rabdare ati suferit.
Bucurati-va, ca putere de sus v-a intarit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 7-lea:
Cuvintele Mantuitorului: "frate pe frate la moarte va da" au voit sa le implineasca in temnita de la Gherla, ca indracitii calai cu ura va porneau unii impotriva altora, si chemand pe un tata l-au silit sa-si calce in picioare copilul, iar acela cazand in genunchi a strigat: "Ucideti-ma pe mine, numai nu-mi schingiuiti baiatul!, iar voi, intelegand nebunia satanei, v-ati rugat zicand: "Doamne, da-ne putere sa rabdam sau ia-ne viata si lui Dumnezeu ati strigat: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Mintea omeneasca nu poate pricepe cruzimea chinurilor pe care le-ati rabdat, Sfintilor, caci rastigniti pe podea, cu franghii ude ati fost batuti, degetele cu clesti v-au zdrobit si cu scanduri peste fata v-au lovit incat infatisare de oameni nu mai aveati, dar voi, urmand lui Hristos, Cel Rastignit, toate ati suferit si pe calai ati iertat, pentru care va laudam zicand:
Bucurati-va, trupuri in chinuri zdrobite.
Bucurati-va, suflete in foc lamurite.
Bucurati-va, ca satana a cerut sa va cearna.
Bucurati-va, caci credinta avut-ati drept arma.
Bucurati-va, ca pana in sfarsit ati rabdat.
Bucurati-va, ca Hristos putere v-a dat.
Bucurati-va, ca mult patimind v-ati sfarsit.
Bucurati-va, caci cu chip luminat ati murit.
Bucurati-va, ca v-au nins flori de nea pe mormant.
Bucurati-va, ca ingeri v-au plans nevazut.
Bucurati-va, ca munti de durere-ati suit.
Bucurati-va, ca Domnul la El v-a primit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 8-lea:
Iudeii cei robiti in Egipt nici in parte n-au rabdat suferintele voastre, Sfintilor Marturisitori, ca nu pietre si caramizi v-ati trudit a framanta, ci cu brate istovite munti de pamant din loc ati mutat, si ati croit albie de lacrimi si sange pe care toate apele Dunarii n-o vor putea spala, caci glasul suferintei voastre neincetat se-nalta la cer, strigand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Glas au dat apele si adancurile
Bucurati-va, suflete tari ca muntii batrani.
Bucurati-va, pomi viscoliti de furtuni.
Bucurati-va, ca-n arsita si ger ati trudit.
Bucurati-va, ca pamantul cu sange-ati sfintit.
Bucurati-va, ca goi si flamanzi ati rabdat.
Bucurati-va, caci cu lacrimi in stanca ati sapat.
Bucurati-va, ca-n sudori drum prin piatra ati croit.
Bucurati-va, ca drept plata lovituri ati primit.
Bucurati-va, ca sub valuri ati fost risipiti.
Bucurati-va, ca sub mal si nisip odihniti.
Bucurati-va, ca trupul istovit v-au zdrobit.
Bucurati-va, ca sufletul mai vartos a rodit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 9-lea:
Lumina a rasarit in temnita suferinzilor de la Targu Ocna, caci ca un soare a stralucit intr-insa, senin la suflet si chip, sfantul temnitelor romanesti, mangaierea suferinzilor si lauda nevoitorilor, cel ce in trezvie si rugaciunea inimii petrecand, darul Duhului Sfant a agonisit si sfarsitul mai dinainte cunoscandu-si, cu bucurie s-a mutat la Domnul, cantand: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
"Iubiti pe cei ce va prigonesc" a poruncit Hristos, iar voi Sfintilor cuvantul Lui intocmai l-ati implinit, ca la Targu Ocna in noaptea Nasterii Domnului un preot muribund a cerut sa fie dus la cel care cumplit il chinuise, si mangaindu-l cu blandete i-a spus: "Te iert din toata inima si cred ca Hristos, Care-i mai bun decat noi, te va ierta si El". Iar acela, caindu-se, cu lacrimi s-a marturisit, si in aceeasi noapte amandoi la Domnul cu pace au plecat, iar noi minunandu-ne de puterea dragostei va laudam zicand:
Bucurati-va, urmatori ai poruncilor dumnezeiesti.
Bucurati-va, ravnitori ai maririi ceresti.
Bucurati-va, ca Rugaciunea lui Iisus ati primit.
Bucurati-va, ca darul Duhului Sfant v-a umbrit,
Bucurati-va, ca Evanghelia v-a fost indreptar,
Bucurati-va, c-ati aflat luminare si har.
Bucurati-va, ca soare intre voi a stralucit.
Bucurati-va, ca "sfantul inchisorilor" l-ati numit.
Bucurati-va, ca a odraslit din durere si chin.
Bucurati-va, ca sufletul i-a fost alb ca un crin.
Bucurati-va, ca in mormant nestiut l-au zvarlit.
Bucurati-va, ca cerul in giulgiu de nea l-a invelit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 10-lea:
Voit-au vrajmasii lui Hristos nu doar sa va zdrobeasca trupurile si sufletele, ci si credinta cea adevarata sa o batjocoreasca, pentru aceea la Sfintele Sarbatori ale Ortodoxiei va sileau a savarsi blasfemii pe care mintea omeneasca nu le poate inchipui, iar voi Sfintilor umilinta si chinurile rabdand, cereati ajutorul lui Dumnezeu, intarindu-va si strigand: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Bucuria Invierii a stralucit in intunecata mina de la Baia Sprie, cand in maruntaiele pamantului preotii intemnitati cu cutremur au strigat: "Veniti de luati lumina!" si sfredelele in chip de clopot au inceput a rasuna, lampasele s-au aprins, iar osanditii ingenuncheati cu lacrimi au cantat "Hristos a inviat!", de care lucruri minunandu-ne va laudam strigand:
Bucurati-va, cei ce de vii ati fost ingropati.
Bucurati-va, ca de Hristos n-ati voit sa va lepadati.
Bucurati-va, ca-n batjocura carne in Vinerea Mare v-au dat.
Bucurati-va, ca foamea rabdand, n-ati mancat
Bucurati-va, ca Invierea in adancuri ati praznuit
Bucurati-va, ca prin post si marturisire v-ati curatit.
Bucurati-va, ca o cruce din barne ati inaltat
Bucurati-va, ca sfredele in chip de clopote au sunat.
Bucurati-va, ca odajdii de pret n-ati avut
Bucurati-va, ca epitrahil din stergar alb ati facut
Bucurati-va, caci cu ingerii impreuna ati slujit
Bucurati-va, ca sub pamant pe Hristos ati marturisit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 11-lea:
Cumplita prigoana cea cu manie pornita asupra voastra n-a crutat nici firea femeiasca cea slaba, si intocmai mucenitelor de demult, multime de femei cu indrazneala au marturisit dragostea lor pentru Hristos si neam, si chinurile au rabdat cu bucurie, cantand lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Ingrozitu-s-au credinciosii vazand adus spre ardere un trup de femeie schingiuit, iar calaii cei cu inima de piatra, nicicum luand seama ca acela viata mai avea intr-insul, cu grabire l-au aruncat in cuptor si vaiete surde din flacari au rasunat, iar noi cutremurandu-ne de unele ca acestea cu frica graim:
Bucurati-va, trupuri firave cu suflet calit.
Bucurati-va, ca pe Hristos cu indrazneala ati marturisit.
Bucurati-va, ca mucenitelor din vechime v-ati asemanat.
Bucurati-va, ca multe feluri de chinuri ati rabdat.
Bucurati-va, ca batjocuri si loviri ati primit.
Bucurati-va, ca spanzurandu-va cumplit v-au strujit.
Bucurati-va, ca spre impuscare pieptul vostru l-au dat.
Bucurati-va, ca mainile soldatilor pe arme au tremurat.
Bucurati-va, ca trupurile v-au batut pana la sange.
Bucurati-va, ca de suflete nu s-au putut atinge.
Bucurati-va, cu Sfintii acestui neam prigonit.
Bucurati-va, toti care in credinta ati murit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 12-lea:
Harul cel dumnezeiesc v-a umbrit in chip minunat, Sfintilor, si-n temnitele de la Pitesti, Aiud, Gherla, Sighet, Baia Sprie, Targu Ocna si Canal asemenea mucenicilor din vechime patimiri de multe feluri ati rabdat, iar voi bine stiind ca lucrare de sus era aceasta, mai vartos pe Hristos L-ati chemat, cantand: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
De nimic ati socotit viata aceasta pamanteasca si sufletul v-ati pus pentru dreapta-credinta si neamul stramosesc, iar acum la limanul cel fara de durere si intristare va veseliti, cu toti dreptii laudand pe Dumnezeu si auzind de la noi unele ca acestea:
Bucurati-va, aripi in zbor secerate.
Bucurati-va, chipuri de har luminate.
Bucurati-va, vieti care-n lanturi v-ati frant.
Bucurati-va, ca lumea pe voi v-a urat.
Bucurati-va, raze in bezna aprinse.
Bucurati-va, brate la ceruri intinse.
Bucurati-va, sfinti fara cruce si nume.
Bucurati-va, tample cu albe cunune.
Bucurati-va, rauri cu ape curate.
Bucurati-va, ramuri de rod incarcate.
Bucurati-va, soli care bine-ati vestit.
Bucurati-va, stanci cu tarii de granit.
Bucurati-va, Sfintilor Marturisitori, care in temnita Golgota neamului romanesc ati suit!
Condacul al 13-lea:
O, Sfintilor Marturisitori, cei ce in temnita chinuri de multe feluri ati rabdat si pentru invierea neamului romanesc (crestinesc) moarte muceniceasca cu vitejie ati primit, indraznire avand catre Hristos Dumnezeu, faceti rugaciune ca sa ne izbavim de toata inselaciunea diavoleasca si credinta ortodoxa cu barbatie sa marturisim, ca mantuindu-ne, pururea sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
(acest condac se zice de trei ori).
Apoi iarasi se zice Icosul cel dintai: De la icoana si de la altar... si Condacul intai: Pe Marturisitorii cei alesi... Apoi se citeste aceasta:
RUGACIUNE
O, Sfintilor Marturisitori, care in temnite si prigoane, prin multele voastre patimiri ati stavilit intaratarea vrajmasului cea cu manie pornita asupra Bisericii lui Hristos, voua celor ce ati suferit foame, ger, schingiuiri, umilinta si chinuri de tot felul intru apararea legii celei stramosesti, va aducem multumirile noastre. Ca cei ce bine v-ati savarsit pentru invierea neamului romanesc, iar acum cu ingerii si cu arhanghelii va veseliti in lumina cea neinserata a Imparatiei ceresti, va rugam sa nu incetati sa mijlociti la Preaputernicul Dumnezeu ca sa ne dea iertare de pacate si sa ne pazeasca pe noi si Sfanta Biserica Sa de navalirea altor neamuri asupra noastra, de necredinta si de razboiul cel dintre noi.
Povatuiti-ne pururea pe calea mantuirii, a rabdarii si a dragostei, ca neclintiti si uniti sa ramanem pana la sfarsitul vietii intru credinta cea adevarata.
Asa, Sfintilor Marturisitori, care in stramtorarile si necazurile din viata voastra pamanteasca ati cerut ajutorul Puterilor ceresti, rugamu-va pe voi noi nevrednicii, ca sa primiti in acest ceas rugaciunile noastre si sa ne acoperiti de smintelile veacului acestuia si de rautatile celor potrivnici, ca si noi pe calea cea stramta si cu chinuri neinfricati sa marturisim Evanghelia lui Hristos, spre slava lui Dumnezeu si mantuirea neamului romanesc, Amin.
TRAIESC FLAMAND
Plansul de sambata seara - Sfantul Efrem Sirul
Acum, inca si astazi, cu fata rusinata si in pamant plecata, indraznesc sa graiesc catre Stapanul ingerilor si Ziditorul tuturor; iar eu sunt pamant si cenusa; ocara oamenilor si defaimare norodului; vierme, cu adevarat, si nu om, mustrat si prihanit fiind, cu totul prea dureros si de mahniciune plin.
Cum voi cauta catre bunatatea Ta, Stapane? Cu ce fel de inima, cu ce fel de constiinta? Ce fel de limba necredincioasa si intinata voi indrazni sa misc? Si cum voi face inceputul marturisirii mele?
Peste masura eu, ticalosul, am intaratat numele Tau si mai presus decat curvarul am vietuit curveste. Ca pe cel ce este intru mine dupa chipul Tau l-am intinat, netrebnicindu-l, si glasul poruncilor Tale nu l-am pazit.
A caror pacate ale mele lasare voi cere mai intai eu, pacatosul? A celor intru cunostinta, cu neasemanare neiertate, ori a celor intru calcarile de sfintele Tale porunci, ori a celor intru impreuna invoirile cu gandurile cele rele si viclene?
Stiu, Doamne, ca, pentru multele intinari ale sufletului meu si pentru necuratia mea, nu sunt vrednic de infricosata Ta chemare. Nu pot sta intru rugaciune inaintea Ta; nu pot sa caut si sa privesc la inaltimea Cerului, caci cu poftele cele necuvioase usa deschizand-o si dobitocesti si fara de randuiala porniri uneltind, pe ticalosul meu suflet cu patimile l-am intinat.
Miluieste-ma Doamne, ca sufletul meu s-a inecat in marea dezmierdarilor celor amare; si cu urata socoteala haina sufletului meu am manjit-o; si toata mintea mea s-a framantat de gandurile dracilor; si prin toate lucrurile si gandurile mele am amarat si de-a pururea amarasc bunatatea Ta, iar pe vrajmasul meu care se lupta cu mine de-a pururea il trag catre mine si il slujesc.
Constiinta imi mustra gandirea mea. Imi rusinez fata mea. Insumi de sine-mi osandit sunt mai inainte de judecata cea gatita mie. Inversunarea ce este intru mine ma biruieste, ca de-a pururea in noroiul lacomiei pantecelui ma tavalesc; scrisa pe stalp este reaua mea petrecere, ca de-a pururea dezmierdarile ma innegureaza; spre osanda imi este goliciunea mea, ca de-a pururea reaua putoare a patimilor ma manjeste, de-a pururea cu gandurile spurcate ma intinez.
Rugãciunea Sfântului Efrem Sirul
Doamne si Stãpânul vietii mele,
Duhul trândãviei, al grijii de multe deznadejdi,
al iubirii de stãpânie si al grãirii în desert
nu mi-l da mie!
Iar duhul curãtiei, al gândului smerit,
al rãbdãrii si al dragostei,
dãruieste-mi mie, slugii Tale!
Asa, Doamne, Împãrate,
dãruieste-mi ca sã-mi vãd greselile mele
si sã nu osândesc pe fratele meu,
cã binecuvântat esti în vecii vecilor. Amin.
Mi-s ochii tristi si fruntea obosita
De-atata priveghere si-asteptare,
Mi-e inima bolnava, istovita,
De grea si indelunga alergare
Si plange ca o pasare ranita.
Cand ochii mi-i inchid si cat in mine
Puteri sa sui Golgota pana sus,
O voce, un ecou din adancime
Imi spune bland: Viata e Iisus,
Margaritarul pretios e-n tine.
Privesc la dimineata minunata
A Invierii Tale din mormant,
Ca Magdalena, ca si altadata,
Ingenunchez 'naintea Ta plangand
Si-s fericit si plang cu Tine-n gand
Un gand smerit
Un gand smerit si simplu, o lumina,
Spre Tine se inalta lin din mina
Si sufletul inlacrimat se roaga:
"O, vino, de pacate ne dezleaga".
Refren: Iisuse, Doamne, vino-n zori!
Te cheama cei din inchisori.
O, vino, mina lumineaza,
Pe noi ne binecuvanteaza!
autor - Valeriu Gafencu - Traiesc flamand
Pe fruntea mea senina mana-Ti pune
Si cheama-ma incetisor pe nume
Cum Ti-ai chemat prietenul din groapa...
Te rog, Iisuse, da-mi un pic de apa.
Pe umeri ma apasa greu o cruce
Si sanger... Da-mi putere s-o pot duce,
Da-mi Paine, Apa vie da-mi din Vita,
Sa simt pulsand viata in mladita.
autor - Valeriu Gafencu - Un gand smerit
Valeriu Gafencu - Traiesc flamand
Traiesc flamand
Traiesc flamand, traiesc o bucurie,
Frumoasa ca un crin din Paradis,
Potirul florii e mereu deschis
Si-i plin cu lacrimi si cu apa vie;
Potirul florii e o-mparatie.
Cand raii ma defaima si ma-njura
Si-n clocot de manie ura-si varsa,
Potirul lacrimilor se revarsa
Si-mi primeneste sufletul de zgura,
Atunci Iisus de mine mult Se-ndura.
Sub crucea grea ce ma apasa sanger
Cu trupu-ncovoiat de neputinta,
Din cand in cand din cer coboar-un inger
Si sufletul mi-l umple cu credinta;
M-apropii tot mai mult de biruinta.
autor Valeriu Gafencu - Colindul robului
Valeriu Gafencu - Colindul robului
Colindul robului
Pe malul Trotusului
Canta robii Domnului
Injugati cu jugul Lui.
Dar cantarea lor e muta,
Ca-i din suferinta smulsa,
Si-i cu rugaciuni crescuta.
In inima robului
Domnu-Si face ieslea Lui
In noaptea Craciunului.
Flori de crin din ceruri ploua
Peste ieslea Lui cea noua
Si din flori picura roua.
Sta un copilas in zare
Si priveste cu mirare
O fereastra de-nchisoare.
Langa micul copilas
S-a oprit un ingeras
Ce-i sopteste dragalas:
Azi Craciunul s-a mutat
Din palat la inchisoare
Unde-I Domnu-ntemnitat;
Si copilul cel din zare
A venit la inchisoare
Sa traiasca Praznic mare.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
